· 6 min de citit
Scrii rapoarte medicale cu ChatGPT? Ce riști tu și ce riscă pacienții tăi

Un rezultat de ecografie, câteva notițe scrise în grabă și o cerere: „Rescrie-mi asta ca raport medical." În câteva secunde, ChatGPT întoarce un text curat și bine structurat. Pentru un medic obosit pare soluția ideală. Riscul apare însă la datele pe care le trimite în chatbot.
Câți medici folosesc chatboți pentru documentație
Cele mai bune date vin din Marea Britanie. Într-un sondaj din 2024 cu peste 1.000 de medici de familie, 20% au spus că folosesc deja instrumente de AI generativ în practica clinică. Aproape o treime dintre ei le foloseau pentru documentația de după consultație[1].
Un an mai târziu, aceiași cercetători au repetat sondajul. Procentul crescuse la 25%, iar ChatGPT era cel mai folosit instrument, de 71% dintre utilizatori. Documentația de după consultație a rămas principala utilizare (35%). În plus, 95% dintre medici nu primiseră nicio instruire de la angajator, iar 85% spuneau că angajatorul nici nu i-a încurajat, nici nu le-a dat vreo regulă[2].
Pentru România nu există încă un sondaj similar, dar e greu de crezut că situația e foarte diferită. ChatGPT e gratuit, e ușor de folosit și ajută la o problemă reală. Medicii au nevoie de ajutor cu documentația, iar în lipsa unei soluții oferite de clinică, îl caută singuri.
Patru riscuri
1. Datele de sănătate sunt o categorie specială
GDPR încadrează datele privind sănătatea la „categorii speciale". Prelucrarea lor e interzisă, cu excepții strict definite[3]. Un diagnostic, un rezultat de laborator sau o descriere de imagistică asociate unei persoane intră în această categorie. Când le copiezi într-un chatbot, le trimiți unei alte companii.
2. Între clinică și chatbot nu există niciun contract
Când o clinică lucrează cu un furnizor care prelucrează date în numele ei, GDPR cere un contract de prelucrare (DPA). Contractul stabilește ce face furnizorul cu datele, unde le păstrează și cum le protejează[3]. Contul personal de ChatGPT al unui medic nu are un astfel de contract cu clinica. În versiunile pentru consumatori, OpenAI spune că poate folosi conversațiile pentru a-și îmbunătăți modelele, dacă utilizatorul nu dezactivează această opțiune[4]. Clinica pierde astfel controlul asupra datelor pacientului.
3. Secretul medical se aplică și aici
Legea drepturilor pacientului prevede că toate informațiile despre starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul și tratamentul sunt confidențiale[5]. Un medic care trimite aceste informații unui serviciu extern, fără temei legal și fără acordul pacientului, riscă atât o amendă GDPR, cât și o problemă de deontologie.
4. Erorile sunt greu de observat
Organizația americană de siguranță a pacienților ECRI a pus utilizarea greșită a chatboților AI pe primul loc în lista pericolelor tehnologice din sănătate pentru 2026. Instrumentele generale nu sunt validate pentru uz medical, dar răspund foarte sigur pe ele, așa că greșelile lor sunt ușor de crezut. ECRI a documentat diagnostice greșite și chiar detalii anatomice inventate[6]. Într-un raport medical, o eroare formulată corect gramatical poate trece neobservată.
Dacă scoți numele pacientului
Mulți medici spun că anonimizează textul înainte să-l copieze. De cele mai multe ori, asta nu ajunge. GDPR face diferența între date anonime și date pseudonimizate: dacă persoana poate fi reidentificată, chiar și combinând mai multe informații, datele rămân date personale[3]. Vârsta, sexul, localitatea, data consultației și un diagnostic rar sunt adesea suficiente ca să recunoști pe cineva, mai ales într-un oraș mic.
În plus, un raport medical util conține detalii clinice. Ca să-l anonimizezi complet, ar trebui să scoți atât de multe informații încât rezultatul nu te-ar mai ajuta.
Ce riscă medicul și clinica
- Amenzi GDPR. Răspunderea cade în primul rând pe clinică, ca operator de date. Autoritatea de protecție a datelor din România a amendat deja clinici pentru un singur email trimis greșit. Am scris despre aceste cazuri în articolul despre GDPR în medicină și amenzi.
- Probleme disciplinare. Încălcarea confidențialității poate ajunge la comisiile de disciplină ale Colegiului Medicilor.
- Interdicții interne. În 2023, conducerea a cinci spitale din Perth (Australia) le-a cerut angajaților să nu mai folosească chatboți AI pentru notele medicale[7].
- Pierderea încrederii. Un pacient care află că analizele lui au fost puse în ChatGPT va fi îngrijorat, chiar dacă nu s-a întâmplat nimic.
Autoritățile europene urmăresc deja modul în care chatboții folosesc datele. În decembrie 2024, autoritatea italiană de protecție a datelor a amendat OpenAI cu 15 milioane de euro pentru felul în care ChatGPT a prelucrat datele utilizatorilor[8]. Amenda nu i-a vizat pe medici, dar arată că subiectul e luat în serios.
Ce poate face clinica
Interzicerea AI-ului nu rezolvă problema, pentru că medicii îl vor folosi oricum, de pe telefon. E mai eficient să le oferi un instrument făcut pentru date medicale. Înainte să alegi unul, verifică următoarele:
- Furnizorul semnează un contract de prelucrare (DPA) cu clinica. Fără el, nu are rost să continui discuția.
- Datele sunt procesate în UE. Ideal, exclusiv în UE, cu lista subprocesatorilor publicată.
- Datele pacienților nu sunt folosite pentru antrenarea modelelor.
- Instrumentul e făcut pentru rapoarte medicale. Are șabloane pe specialități, recunoaște terminologia medicală și exportă în formatele folosite de clinică.
- Medicul verifică și semnează fiecare raport. AI-ul scrie prima variantă, decizia îi aparține medicului.
Clinica are nevoie și de o regulă internă scrisă, de o pagină: ce instrumente AI sunt permise, ce date nu au voie să iasă din sistem și cine verifică rapoartele. Regulamentul european privind inteligența artificială cere oricum ca personalul care folosește AI să aibă suficiente cunoștințe despre aceste instrumente[9].
Dictaris Neo a fost construit pentru astfel de situații. Datele pacienților sunt procesate exclusiv în UE, fiecare client primește un DPA, iar subprocesatorii sunt publicați. Alegi șablonul, dictezi, iar raportul iese gata de verificat și semnat, fără să treacă printr-un chatbot. Mai multe detalii găsești pe pagina despre securitate și confidențialitate.
Diferențele punct cu punct, de la contractul de prelucrare la export, le găsești în comparația dintre Dictaris Neo și ChatGPT.
Acest articol are scop informativ și nu reprezintă consultanță juridică. Pentru situația clinicii tale, discută cu responsabilul cu protecția datelor (DPO) sau cu un avocat.
Surse
- BMJ Health & Care Informatics: Generative artificial intelligence in primary care: an online survey of UK general practitioners (2024)
- Digital Health: General practitioners’ adoption of generative artificial intelligence in clinical practice in the UK: an updated online survey (2025)
- Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR): art. 4, 9, 28, 32 și considerentul 26
- OpenAI: How your data is used to improve model performance
- Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului
- ECRI: Misuse of AI chatbots tops annual list of health technology hazards (2026)
- newsGP (RACGP): ‘Extremely unwise’: warning over use of ChatGPT for medical notes (iunie 2023)
- Euronews: Italy’s privacy watchdog fines OpenAI €15 million after probe into ChatGPT data collection (decembrie 2024)
- Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială (AI Act): art. 4